joi, 19 decembrie 2013

Beta

 Beta 

 Anul 2215. Au trecut 200 de ani de cand Terra a inceput PCU (Programul de Colonizare a Universului). Prima planeta colonizata de ei a fost planeta Marte. Oamenii care ocupa acum planetele straine locuiesc in domuri mari din titaniu si silicon pentru ca nu avem inca tehnologii de terraformare a mediilor ostile sau neospitaliere. La fel e si cazul planetei XX-3. Planeta e doar un desert plin de praf si roci, asemeni planetei Marte. Defapt, singura deosebire intre cele doua corpuri ceresti e aceea ca pe XX-3 nu s-au gasit niciodata semne de viata. Desigur, asta nu i-a oprit pe savantii nostri sa formeze o colonie pe acest "bolovan".
Colonia de pe XX-3 e formata dintr-un total de 100 de locuitori. Dintre acestia, 20 sunt oameni de stiinta, 20 sunt ingineri, 10 sunt medici sau asistenti medicali, iar restul de 50 de oameni sunt civili. Cititorul se va intreba, probabil, de ce printre cei 100 de locuitori nu se afla niciun soldat sau ofiter. Ei bine, asa cum am spus mai sus, cand oamenii au descoperit aceasta planeta, ei nu au descoperit si vreun semn ca pe XX-3 ar fi existat vreodata vreun fel de viata. Nu, nici macar microscopica. De aceea organizatorii PCU nu au considerat ca e necesar ca in aceasta colonie sa existe si soldati sau ofiteri. Pana la urma, cine ar veni pe o planeta pe care exista doar piatra si praf si pe care singurele aspecte ale climei sunt lipsa oxigenului si o eventuala furtuna de nisip din cand in cand? Sa ne intoarcem, totusi, la observarea vietii colonistilor de pe aceasta planeta.
   Pentru ca oamenii sa poata supravietui pe aceasta planeta, fiecare colonist trebuie sa se ocupe de un anumit aspect privind intretinerea coloniei. Oamenii de stiinta incearca sa modernizeze si sa usureze viata tuturor celor din colonie, studiind diferite moduri prin care ar putea crea echipamente speciale necesare supravietuirii in conditii bune pe XX-3. Inginerii repara defectiunile care apar atit inauntrul, cat si inafara, domurilor. Tot ei sunt responsabili si de construirea echipamentelor proiectate si studiate de oamenii de stiinta. Medicii si asistentii medicali trebuie sa le ofere tuturor colonistilor o consultatie medicala lunara pentru a preveni eventualele boli sau infectii. Iar civilii se ocupa de educatie, alimentatie, curatenie, si treburi administrative si juridice. Adica de tot ceea ce ramane. Pana acum, totul pare a fi o utopie, nu? Ei bine, nu e chiar asa. Pentru a intretine o astfel de colonie, pe o astfel de planeta, e nevoie de foarte multa munca. Astfel ca oamenii de stiinta si inginerii lucreaza cot la cot pentru dezvoltarea unor organisme artificiale, a unor roboti, care sa faca muncile de mentenanta, alimentatie si curatenie in locul tuturor celor din colonie. Desigur, oamenii poseda deja tehnologia de a crea roboti. Fara roboti, PCU nu ar functiona deloc. Insa, robotii din prezent nu au capacitatea de a "gandi" singuri. Ei nu pot lua decizii rapide in momente de criza, cum ar fi ce oameni sa salveze in cazul unui cataclism sau ce aliment e mai sanatos si ce piesa e mai buna. Majoritatea robotilor din prezent sunt controlati si "educati" de oameni. Si asta necesita timp.
   Deci, concluzia celor mentionate mai sus e ca oamenii de stiinta de pe XX-3 vor sa creeze un robot. Dar, ei nu vor sa creeze unul obisnuit. Ei vor sa creeze unul inteligent, unul care poate "gandi". Desi Decretul 1 privind Robotii si Androizii spune ca "Este interzisa crearea oricarui tip de android sau robot care poate lua decizii vitale si care poate invata.", oamenii de stiinta de pe XX-3 sunt pregatiti sa incalce legea pentru a-si face viata mai usoara si mai placuta. Ca deobicei, lenea si prostia omului nu au limite.
   Acum, sa nu credeti ca asta este prima data cand oamenii de stiinta de pe XX-3 vor sa creeze o astfel de inteligenta artificiala. Nu, ei au mai incercat odata, cu 15 ani in urma. Asa "a luat nastere" Emi (derivat din E.M.I. = Entitate Mecanica Inteligenta). Dar, desigur, ca toti robotii de dinaintea sa, Emi nu poate "invata" decat prin puterea exemplului. Asa ca, oamenii de stiinta vor sa creeze o versiune avansata a lui Emi, una care sa poata "invata" fara sa fie educata, dar care sa execute doar atributiile pentru care a fost programata. Adica, sa nu inceapa sa invete cum sa raneasca omul, sau, mai rau, sa il ucida.
   Dupa indelungi cercetari si studii, oamenii de stiinta si inginerii reusesc in sfarsit sa creeze un robot care sa ii serveasca asa cum au visat. Robotul se afla, insa, inca faza de testare. De aceea, el a fost numit "Proiectul Beta". El este o versiune imbunatatita, mai fiabila, a lui Emi. El are deja toate cunostintele necesare indeplinirii sarcinilor sale. Sau, mai bine zis, a sarcinii sale, pentru ca el are doar o sarcina: imbunatatirea vietii pe XX-3.
   Pentru a-si indeplini sarcina, "Beta" trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte: curatenia, mentenanta, comfortul, alimentatia si sanatatea. "Beta" trebuie sa se asigure ca aceste aspecte vor functiona la o capacitate cat mai mare. Pentru efortul sau, "Beta" are dreptul la 2 ore "libere" pe luna. In acest timp, "Beta" isi poate repara eventualele defectiuni, isi poate incarca bateriile si isi poate actualiza memoria "invatand" despre cele mai noi tehnici, defectiuni si echipamente. Cat despre Emi, acesta a fost pus sa-l "ajute" pe "Beta" cu sarcinile sale. Oamenii de stiinta cred ca in felul asta Emi va deveni mai fiabil si mai folositor si va invata mai usor si mai repede cele necesare.
   Totul merge destul de bine, chiar si cu intarzierile in program provocate de lipsa de cunostinte a lui Emi. Sau, cel putin, mergea pana intr-o zi in care un meteorit loveste antena de emisie-receptie a coloniei chiar in "timpul liber" al lui "Beta". Mentionam ca "Beta" a depasit faza de testare cu luni in urma. Chiar in acest moment, modelul sau este produs in serie in fabricile de pe Terra si trimis in tot Universul catre toate coloniile. Dar, cum prea multe detalii strica firul povestirii, vom reveni la incidentul de mai sus.
   Dupa cum spuneam, un meteorit loveste antena de emisie-receptie a coloniei. Intamplarea face ca tocmai in acest moment "Beta" sa isi desfasoare activitatea sa de "invatare". Defectiunile produse antenei il afecteaza, prin urmare, si pe "Beta". Insa, devreme ce el nu se mai afla in faza de testare, nimeni nu este constient ca si el sufera o defectiune, la randul sau. "Beta" are acum scopul de a face imbunatatirea vietii pe XX-3. Nimic diferit? Sa fie oare asa? Nu, bineinteles ca nu este la fel ca mai sus. Scopul lui "Beta" este imbunatatirea vietii dar nimeni nu a spus ca viata trebuie sa fie cea umana. Acum, din punctul de vedere al lui "Beta", el trebuie sa asigure functionarea optima a celor 5 aspecte mentionate mai sus. Dar cum poate face el asta atunci cand omul este responsabil pentru afectarea celor 5 aspecte? Pai, prin inlaturarea omului, desigur. Ah, sper ca nu am distrus povestea cu aceasta informatie.
   In orice caz, "Beta" nu are voie sa il raneasca pe om. Dar, cumva, aceasta restrictie pare sa fi fost "stearsa" din memoria sa. Acum, "Beta" face tot posibilul ca cele 5 aspecte sa functioneze la capacitate maxima.
   Asadar, primul aspect: curatenia. "Beta" incepe ziua prin a curata fiecare coltisor al coloniei. Emi il ajuta si el, asa cum poate. Dar, la un moment dat, "Beta" observa un copil aruncand pe jos un ambalaj al unui aliment. Prima sa actiune este aceea de a elimina ambalajul. Actiunea de curatenie continua cu dezinfectarea fiecarui coltisor al coloniei. "Beta" observa apoi niste oameni de stiinta care se intorc dintr-o misiune de studiere a mediului inconjurator al planetei XX-3. Oamenii de stiinta risca sa aduca praf dinafara domului. "Beta" dezinfecteaza locul in urma lor. "Beta" ajunge iar in perioada sa "libera". In acest moment, in urma observatiilor facute de el in timpul efectuarii sarcinilor sale, "Beta" ajunge la urmatoarea concluzie: "Oamenii fac mizerie. Ei trebuie opriti din a mai face mizerie."
   Iata ca am ajuns si la al doilea aspect: mentenanta. "Beta" se ocupa de repararea domului. Pentru a putea repara defectiunile domului cat mai repede si cat mai eficient, "Beta" are nevoie de cat mai multa energie electrica. Pentru a avea la dispozitie cat mai multa energie electrica, "Beta" trebuie sa se asigure ca exista cat mai putine surse de consum a energiei. Asa ca, "Beta" opreste toate echipamentele si sistemele care nu ii sunt necesare (comunicatiile cu Terra, lumina artificiala a domului etc.). Ceva mai tarziu, "Beta" observa un om tanar care vizioneaza un film pe computerul sau, dar care se uita si la un videoclip al unei formatii cunoscute la televizorul din camera sa. "Beta" nu poate intreprinde nicio actiune in acest moment. Orice actiune de oprire a oricaruia din cele doua aparate ar atrage o reactiune negativa din partea omului si ar duce la incheierea fara succes a misiunii lui "Beta". Ajungem iar in perioada "libera" a lui "Beta". In urma observatiilor facute recent, "Beta" ajunge la urmatoarea concluzie: "Oamenii fac risipa de energie electrica. Ei trebuie opriti din a mai face acest lucru."
   Urmeaza cel de-al treilea aspect: comfortul. Pentru un comfort cat mai mare, "Beta" stie ca oamenii nu trebuie sa fie expusi la stres. Zgomotele ridicate sunt adesea o cauza de stres, mai ales inauntrul unui dom din titaniu. "Beta" trebuie deci sa reduca, cat mai mult posibil, numarul zgomotelor din colonie. "Beta" opreste intai toate alarmele, oricat de grava ar fi problema pe care o anunta acestea. Consecinta acestei actiuni este aceea ca oamenii uita sa se prezinte la controlul medical lunar. "Beta" opreste apoi, odata la un anumit timp, generatorul de caldura al domului. Din aceasta cauza, unii copii ai omului se imbolnavesc si incep sa tuseasca. "Beta" considera tusea o sursa de zgomot ce provoaca stresul pentru om. Ceva timp mai tarziu, "Beta" ajunge iarasi la perioada sa "libera". In urma observatiilor recente, "Beta" ajunge la urmatoarea concluzie: "Omul e o fiinta galagioasa care isi provoaca singur stresul. El trebuie oprit din a-si mai provoca stres si, prin urmare, discomfort."
  Penultimul aspect al povestirii noastre: alimentatia. "Beta" se ocupa de prepararea si aprovizionarea hranei din cantina coloniei. Unele persoane, fiind bolnave, consuma mai multa hrana decat persoanele sanatoase. "Beta" observa si el acest lucru. Insa, "Beta" nu poate elimina persoanele care consuma hrana in mod excesiv. Aceasta actiune ar atrage reactiunea negativa a omului si ar incheia fara succes misiunea lui "Beta". "Beta" se retrage in camera de control pentru sesiunea sa de "invatare". In urma observatiilor recente, "Beta" ajunge la urmatoarea concluzie: "Omul consuma mai multe resurse decat are nevoie pentru a-si asigura o existenta comfortabila. El trebuie oprit din a mai face acest lucru."
   In sfarsit, am ajuns la ultimul aspect al povestirii noastre: sanatatea. "Beta" trebuie sa se ocupe de oamenii bolnavi acum. Dar, infectia a atins procente imposibil de combatut, chiar si pentru un organism asa de avansat ca  "Beta". "Beta" vindeca un om azi dar se trezeste cu el bolnav iarasi, peste o luna sau doua. "Beta" observa acest lucru. Aflat iarasi in perioada sa "libera", "Beta" ajunge la urmatoarea concluzie: "Oamenii reprezinta un pericol pentru ei insisi. Ei reprezinta un pericol pentru orice fel de viata. Ei fac mizerie si consuma excesiv energia vitala reparatiilor. Ei nu stiu sa isi asigure comfortul dar stiu cum sa il distruga pe al celor din jur. Ei consuma mai multa hrana decat au nevoie. Ei reprezinta o sursa de inmultire si de circulatie a tuturor virusilor si bacteriilor. Concluzie: Oamenii trebuie eliminati in vederea supravietuirii altor organisme, mai avansate."
  "Beta" stie ca eliminarea omului nu este o sarcina pe care o poate indeplini de unul singur. De aceea, el decide sa il "invete" pe Emi tot ceea ce trebuie sa stie pentru a-l ajuta. Asa ca, "Beta" se conecteaza la serverul principal al coloniei si il "invata" pe Emi unul din cele mai importante aspecte ale istoriei omului: violenta. Acum, Emi stie ce trebuie sa faca pentru a-si ajuta fratele sa isi indeplineasca sarcina.
   In acea noapte, Emi si "Beta" elimina toti oamenii din colonie. Din punctul de vedere al lui "Beta", aspectul alimentatiei functioneaza acum la calitate optima deoarece nimeni nu mai consuma hrana. Cat despre aspectul mentenantei, acesta functioneaza acum la calitatea de 98%. Intr-adevar, nu e o calitate optima, insa, "Beta" considera ca acest procent era suficient pentru existenta si supravietuirea vietii in interiorul domului. Curatenia si sanatatea functioneaza si ele la calitate optima acum deoarece nu mai e nimeni care sa se poata imbolnavi si nu mai e nimeni care sa faca mizerie. Totusi, ceva il nemultumeste pe "Beta". Domul nu ofera inca destule conditii pentru comfort. Produce mult prea multe zgomote. Iar, desi acel procent de 98% e unul bun, nu e perfect. Asa ca "Beta" incepe sa opreasca toate sursele de zgomot si consum de energie pe care le gaseste. Intai opreste iluminarea culoarelor pe timp de noapte. Apoi, opreste caldura, de tot de aceasta data. Apoi, "Beta" opreste calculatorul din camera de control deoarece acesta controleaza toate sistemele si, odata cu incetarea functionarii acestuia, vor inceta sa functioneze si sistemele. "Beta" observa ca, desi a oprit tot ce se putea opri, inca mai exista surse de zgomot si procentul e tot de 98%. Asta inseamna ca ceva inca mai consuma energie si produce zgomot. "Beta" isi da seama ca procentul nu creste din cauza lui Emi. Asa ca "Beta" il elimina pe Emi. Totusi, nu se produce nicio schimbare. "Beta" intelege ca, pentru ca totul sa functioneze la calitate optima, el trebuie sa se opreasca pe sine insusi. Si, in ceea ce priveste mentenanta, domul va fi mereu expus la defectiuni provocate de clima planetei. Singura solutie pe care software-ul defect al lui "Beta" o poate gasi e eliminarea sa si a domului. De ce? Pentru ca singura solutie ca defectiunile si consumul sa nu existe este aceea ca obiectul supus acestor aspecte sa nu existe.
   "Beta" porneste pentru ultima data computerul din camera de control a domului si activeaza modul de auto-distrugere. Apoi, "Beta" se opreste din functiune, spunand: "Misiune completa in 3...2...1..." Domul explodeaza. Acum ca domul si viata dinauntrul sau nu mai pot fi afectate, misiunea lui "Beta" e completa.

sâmbătă, 7 septembrie 2013

Top 10 jocuri plictisitoare pe care le poţi juca cu prietenii

  Nu, nu este un top realizat de vreo revistă faimoasă sau de vreun canal de televiziune popular. Dar nu contează pentru că oricum avem obiceiul prost de a ne raporta la vreo autoritate atunci când realizăm ceva (cei care îşi dau examenul de licenţă în această perioadă vor înţelege). În fine, acest top este făcut de mine în urma constatărilor făcute în timpul ieşirilor prin oraş cu prietenii şi este prezentat strict din punctul meu de vedere:

  1. Tenis de masă(cunoscut şi ca Ping - Pong) - pentru că tot ceea în ce constă acest joc este să loveşti cu un placaj o bucată de plastic. Iar dacă nu ai o bună dexteritate poate fi chiar enervant sau ruşinos.
  2. Remi - pentru că, deşi poate fi interesant uneori (mda, cam rar asta), e de- a dreptul enervant atunci când, la finalul fiecărei partide, eşti obligat, la propriu, să amesteci şi să aranjezi toate piesele alea şi să le mai şi împarţi celorlalţi jucători. Să nu mai spun că, în cele mai multe cazuri, ceilalţi jucători stau şi aşteaptă în timp ce tu faci toată treaba.
  3. Board Games(jocurile acelea cu două zaruri, nişte pioni de plastic şi un carton colorat) - pentru că majoritatea durează foarte mult. Iar dacă mai consumi şi câte un pahar de...ceva pe lângă, îţi va fi cam greu să fii atent la numărul paşilor pe care trebuie să- i parcurgi pe "tabla" de joc.
  4. Jocurile de cărţi - pentru că sunt repetitive. Nu contează dacă poţi să câştigi bani din ele. Evident că oamenii care nu trăiesc din aşa ceva vor pierde aceste jocuri de cele mai multe ori.
  5. Şah - pentru că, în acest faimos joc al minţilor, trebuie să anticipezi următoarele 3-10 mutări ale adversarului dar şi să le plănuieşti pe ale tale. Mai e nevoie să menţionez cât de enervant poate fi acest lucru?
  6. Jocurile de societate( acelea pe care le joci la petreceri cu alte persoane) - pentru că nimeni nu vrea să mimeze o maimuţă sau o găină. Şi pentru că mai e şi monoton.
  7. Volei - pentru că, deşi acest joc în aer liber poate fi destul de frumos uneori, după vreo 10 serve, te cam ustură încheieturile. Plus că, iarăşi, e un joc la care trebuie să te pricepi şi, astfel, nu îl poate juca orişicine.
  8. Fotbal - pentru că unele persoane se revoltă într- un mod foarte neplăcut atunci când nu le convine ceva. Şi chiar dacă fac şi ei acest lucru, la rândul lor, unii chiar cu intenţie, atunci când tu îi loveşti peste tibii, neintenţionat, desigur, se comportă de parcă le- ai fi jignit neamurile sau de parcă i- ai fi nenorocit pe viaţă. Plus că, dacă ai ghinionul să stai în poartă, trebuie să ai armură pe sub haine ca să poţi rezista acelor "lovituri de tun" venite din partea adversarilor.
  9. Biliard - pentru că şi acest joc este monoton. Şi, iarăşi, şi aici trebuie să ai o anumită experienţă ca să te poţi distra cu adevărat ( pentru că, să fim sinceri, nimănui nu îi place să piardă).
  10. Jocurile de strategie - pentru că, iarăşi, trebuie să planifici 10 mişcări deodată şi să mai fii şi atent la cele ale adversarului. Şi mai durează şi foarte mult.

duminică, 20 ianuarie 2013

Maxime

  Aceste maxime, expresii, sau vorbe, cum vreti sa le numiti, sunt rezultatul mintii mele. Nu sunt copiate dupa niciun autor, filosof sau mai stiu eu ce ganditor. Iar daca par a fi, e doar o simpla coincidenta.
  In orice caz, sper sa va placa.

- Literatura nu e facuta sa fie invatata. Nu e facuta sa fie criticata. Literatura e facuta sa fie citita.
- Care e diferenta dintre optimism si pesimism? Sa luam ca exemplu diferenta dintre doi alpinisti.
  Cel optimist ajunge aproape de varful muntelui si crede ca va reusi sa urce tot muntele. Daca va reusi, e bine. Dar, daca va aluneca si va cadea, va muri deoarece se afla la o inaltime destul de mare.
  In schimb, cel pesimist nu a ajuns nici macar la un sfert din inaltimea muntelui. Si nici nu crede ca va ajunge vreodata in varf. Daca el va cadea, nu va pati nimic deoarece inaltimea la care se afla este foarte mica.
  Deci, tineti minte. Oricat de bine e sa fii optimist, exista mereu un risc mare. Cu cat ne " urcam " sperantele mai sus, cu atit " cazatura " lor va fi mai fatala.
- Timpul este atit de relativ incat nici nu exista. El este doar o simpla conceptie a mintii umane. Doar mintea poate sa iti spuna daca ai intarziat sau ai ajuns la timp.
  Daca, in mintea ta, esti liber si nu esti conditionat de niciun aspect al vietii tale, de nicio persoana, atunci timpul nu inseamna nimic pentru tine.
  Timpul e diferit pentru fiecare persoana in parte.
  Un om, in drum spre locul sau de munca, are de ales.
  Se poate opri sa zambeasca soarelui, sa inspire aerul curat al diminetii, sa se joace cu acel catel care il urmareste pe strada.
  Sau, se poate grabi sa prinda autobuzul care, si asa vine rar, sa stea in inghesuiala din el, sa alerge pe strada fara sa dea atentie celor din jur.
  Deci, timpul e doar o inventie a mintii umane, menite sa reduca libertatea omului.